Particularitati ale efectului protector al indicelui de masa corporala asupra densitatii osoase in cursul imbatranirii

Osteoporoza este o problema de sanatate care afecteaza un segment important al populatiei varstnice prin complicatiile, costurile tratamentului si, mai ales, prin afectarea calitatii vietii varstnicilor. Literatura de specialitate indica fara niciun dubiu indexul de masa corporala ca factor protector fata de reducerea densitatii osoase, actiune explicate prin stresul mecanic asupra scheletului, cresterea rezistentei osului la actiunea parathormonului si 1,25(OH)2D, cresterea conversiei periferice a androgenilor in estrogeni. De asemenea, este bine cunoscuta asocierea cresterii ponderale cu cresterea masei adipoase la femeile varstnice. Pornind de la aceste considerente, scopul lucrarii este acela de a pune in evidenta si de a urmari posibilele influente ale IMC asupra densitatii osoase odata cu inaintarea in varsta, prin compararea densitatilor la loturile costituite si determinarea coeficientului de corelatie. Pentru aceasta, s-au constituit trei loturi de paciente: 30-49 de ani (martor), 50-59 de ani si 70-79 de ani. Au fost excluse toate cazurile cu osteoporoza secundara. S-a determinat densitatea osoasa ultrasonografic calcanean utilizand aparatul SONST-2000 si s-au efectuat determinari antropometrice, rezultatele fiind prelucrate statistic. S-au calculat coeficienti de corelatie si s-au studiat tendintele (mediile) celor trei loturi privind densitatea osoasa, indexul de masa corporala si s-au efectuat comparatii intre subgrupele de paciente normo-, supraponderale, respectiv obeze pentru cele doua loturi de paciente varstnice.

 Concluzia este ca fara sa fie un factor determinant al densitatii osoase, IMC crescut are un efect protector mai ales la pacientele in varsta, dupa 70 de ani, dar o crestere excesiva de masa corporala nu adduce un beneficiu suplimentar asupra masei osoase. N