Trioul celular implicat activ in procesul de ateromatoza

Termenul de ateroscleroza a fost introdus de Marchand (1904), care a recunoscut asocierea dintre degenerarea lipidica, fibrozarea si rigidizarea peretelui vascular. Pattern- ul dominant este caracterizat prin formarea de placi fosfolipidice (placi de aterom), in intima vasului. Expertii OMS definesc ateroscleroza ca „variabila combinatie“constand din acumulari locale de lipide, complexe de carbohidrati, sange si produse ale sangelui, tesut fibros,depozit de calciu. Arterioscleroza calcica a mediei vasului, caracterizata prin degenerarea si distrugerea structurilor musculo-elastice ale mediei, cu fibroza si depuneri calcare consecutive. Arterioloscleroza (in doua variante anatomice: hialina si hiperplastica) ce produce ingrosarea peretilor vasculari cu ingustarea lumenului si ischemie tisulara consecutiva. Placa ateromatoasa este leziunea tipica in ateroscleroza, de consistenta fibrolipidica, avand trei componente principale, in proportii diferite: celule (fibre musculare, macrofage si alte leucocite), matrice conjunctiva extracelulara (fibre de colagen, fibre elastice, glicozaminoglicani si protroglicani), depozite lipidice intracelulare si extracelulare. Celulele implicate in acest proces sunt: monocitele-macrofage, trombocitele si limfocitele T. Monocitele-macrofage care fagociteaza LDL denaturat sau oxidat cu ajutorul receptorilor de pe suprafata lor, transformandu- se pana la stadiul de „foamcells” (in boala avansata), reprezinta componenta inflamatorie de baza in patogeneza aterosclerozei (de Flora si colab., 1997, Treeman 1997). Trombocitele prin ale sale granule alfa stimuleaza sau inhiba activitatea plachetara, contribuie la adezivitatea celulelor si moduleaza celulele peretelui vascular (Plow si Ginsberg, 2000). Limfocitele T au rolul de a asigura protectie impotriva patogenilor intracelulari si sa recunoasca peptidul determinant (epitopul), legat de „complexul peptida antigenica specifica/complexul major de histocompatibilitate MHC” si se gasesc intr-o mixtura cu macrofagele si cu fibrele musculare netede in placa de aterom sub acoperisul fibros al acesteia (Cotran si colab., 1999). Patogeneza ateromatozei implica active acest triou celular ce are rol bine definit, etapizat si demonstrat prin placile umane extirpate chirurgical.