Reglarea cresterii celulare de glicosfingolipide

Obiective.

 Importanta posibila a glicosfingolipidelor in cresterea celulara a fost acceptata dupa demonstrarea schimbarilor profunde ale compozitiei si biosintezei sfingolipidelor in cursul diferentierii, transformarii si ciclului celular. Interesul autorilor este axat pe stabilirea profilului glicosfingolipidelor in epidermul total si al alterarii biosintezei acestor glicoconjugate in procesul de imbatranire.

Materiale si metode.

 Pentru a realize un studiu comparativ al expresiei glicosfingolipidelor in epidermul uman in raport cu varsta subiectilor, s-au folosit fragmente tisulare obtinute de la tineri (3 cazuri, cu varsta cuprinsa intre 7 si 16 ani), adulti (8 cazuri, cu varsta cuprinsa intre 29 si 38 de ani) si varstnici (8 cazuri, cu varsta cuprinsa intre 63 si 70 de ani). Pentru purificarea si identificarea glicosfingolipidelor s-au folosit extractia Folch si metode cromatografice (schimb ionic, adsorbtie, partitie, in strat subtire uni- si bidimensionala).

Rezultate si discutii.

 Pielea se caracterizeaza printr-un continut relative scazut de glicosfingolipide (22,4 ± 8 ?g NANA/g tesut la copii;  1,0 ± 3,4 ?g NANA/g tesut la adulti si 13,6 ± 4,3 ?g NANA/g tesut la varstnici). Monosialogangliozidele (GM2, GM3) sunt bine exprimate la copii si adulti si scad cantitativ la varstnici. Disialogangliozidele (GD2, GD3) se gasesc in cantitati mici la copii si sunt intens exprimate la varstnici. Gangliozidele alcalilabile sunt absente la copii si adulti si sunt slab exprimate la varstnici (sub 1,3%). Schimbari apreciabile in compozitia si biosinteza sfingolipidelor sunt corelate cu fenomenul de imbatranire. Glicosfingolipidele pot actiona in reglarea cresterii celulare prin modificarea receptorilor factorilor de crestere, prin modificarea activitatii unor proteinkinaze din interiorul celulei, generarea unor metaboliti care mediaza diverse raspunsuri celulare.