Valorificarea fructelor si lastarilor catinei pentru serotonina si microelemente

Continutul in microelemente si inframicroelemente din lastarii si fructele de catina a fost determinat prin activare cu neutroni. De asemenea, a fost analizat continutul de Zn, Cu, Mn, Fe, Ba, Mo, din frunze si fructe, determinat prin fotometrie, la 11 biotipuri de catina (Brad et al.1976). Analiza continutului in substanta uscata, in macro-, micro-, semimicro- si inframicroelemene s-a realizat din cenusa fructelor de catina, urmarindu-se si variatia functie de momentul recoltarii. A fost determinata variatia concentratiei in serotonina functie de provenienta fructelor, in 3 zone geografice (Cojocaru and Brad, 1984; Brad et al.1997). S-au facut aprecieri asupra:

- diverselor forme de prelucrare a diferitelor organe de planta;

- efectelor biologice deosebite ale catinei;

- perspectivei utilizarii serotoninei ca factor imunomodulator in diverse maladii.

Efectele extraordinare ale catinei se datoreaza unui numar mare de substante fiziologic active, precum vitamine hidrosi liposolubile, hormoni si fitohormoni, acizi organici cu rol important in metabolism, aminoacizi (inclusiv esentiali), terpene, flavonoide, provitamine A, carotenoizi, serotonina, melatonina (Mathiev and Azizov, 1981; Uluitu and Brad, 1984) .

Utilizarea preparatelor din catina (simpla sau in diferite asocieri), au demonstrat un efect imunomodulator datorita actiunii simultane, sinergice si armonice a numeroaselor principii active din frunze si tulpini (lastari). (Brad and Medesan, 1987). Majoritatea cercetarilor au fost realizate in colaborare cu unitati de cercetare: industriale, medicale si de productie (Uluitu et al. 1997; Brad et al. 2002) Microelementele sunt astazi considerate drept „vitamine” minerale deoarece intrunesc toate conditiile cerute de definitia termenului de "vitamina". Vitaminele nu sunt sintetizate de organismul uman; sunt co-enzime sau co-factori a numeroase enzime care actioneaza in toate lanturile, caile si ciclurile metabolice. Macro-, micro- si inframicroelementele au actiuni asemanatoare, fiind implicate in intregul lant metabolic. In acelasi timp stimulatori sau inhibitori, sinergici sau antagonici, intra si in structura unor substante cu alt rol fiziologic decat vitaminele. Aceste „vitamine” minerale sunt inductori de sarcina, stabilizatori de structuri si au rol in procesele de cataliza si reglare a activitatii enzimatice. Cu alte cuvinte, rolul lor este mai extins chiar decat al vitaminelor. Pentru unele microelemente nu se cunosc inca procesele biochimice intime la care participa, dar s-au putut evidentia efectele grave generate de carenta lor; prin studii clinice s-a dovedit rolul lor chiar la cantitati extrem de mici (ppm).(Bazarova, 1978; Talichova, 1998; Puhalskaia, 2000; Brad et al., 2007)

Materiale si metode

Ca material biologic s-au folosit fructe, frunze, lastari si scoarta lastarilor de catina. Micro- si inframicroelementele au fost determinate prin activare cu neutroni, la Institutul de Fizica Atomica si prin spectofotometrie de absorbtie atomica la Institutul de Pedologie al ASAS. S-a determinat continutul in zinc, cupru, mangan, fier, bor si molibden la 11 biotipuri. Serotonina a fost determinata prin metoda fluorimetrica, la Institutul de Fiziologie Normala si Patologica. S-au obtinut rezultatele privind continutul in substanta uscata, cenusa si microelemente in fructele de catina alba. Cantitatile de microelemente (Zn, Cu, Mn, F, Mo) obtinute au fost apreciabile, ele variind in functie de soi si conditiile pedoclimatice. In fructele uscate si cenusa au fost identificate urmatoarele elementele, enumerate in ordine alfabetica: Al, As, Au, Ba, Ca, Ce, Co, Cr, Cs, Fe, Hf, K, La, Rb, Mg, Mn, Mo, Na, Rb, Sb, Se, Se, Sm, Sr, Th, U, V, Zn, Yb. Plasate in metabolism in diferite lanturi si cicluri (raportat la cunostintele actuale), participa sau conditioneaza 80-100 secvente metabolice. Serotonina a fost determinata initial din fructe, obtinute din surse diferite (Bucuresti, Buzau, Craiova). A rezultat o foarte mica diferenta, exprimata in μg/g de serotonina, cantitate necesara si suficienta pentru a avea efecte daca se consuma 8-10g substanta uscata zilnic, ceea ce corespunde la aproximativ 40-50 g fructe integrale.

Rezultate si discutii

S-a determinat serotonina din frunze, lastari, scoarta de lastari, observandu-se diferente mari ale concentratiei de serotonina, functie de partea de planta analizata (lastarii contin aproximativ aceeasi cantitate de serotonina ca si fructele uscate, iar scoarta contine de 6-7 ori mai multa serotonina decat lastarii ca atare si de 4 ori mai multa decat frunzele, valorile fiind cuprinse intre 30-100 μg/g. Pentru micro si inframicroelemente rentabilitatea este mica in ceea ce priveste obtinerea de concentrate tip complex anorganic. De aceea trebuiesc consumate produsele din fructe, frunze, tulpini si scoarta ca atare, uscate, pulverizate sau in capsule si sub forma de ceaiuri (in cantitati cuprinse intre 5-10 g /zi). Pentru obtinerea serotoninei se pot utiliza metode de extragere in solutii acide concentrate prin osmoza inversa sau asociata cu un element de precipitare sau co-precipitare, cunoscand proprietatile chimice ale serotoninei. Serotonina are un bine cunoscut efectul imunomodulator, energizant, antidepresiv,mediator chimic, cu implicatii legate de bolile in care se constata o insuficienta transmitere a informatiei prin sistemul nervos catre toate organele, in special catre muschi. Asociata cu toate microelementele din catina este indicata atat in stari de discomfort cat si in patologiile severe care afecteaza mileniul nostru: cancerul, HIV-SIDA, stari depresive, stari anxioase cu tendinte suicidare, epuizari fizice si nervoase, insomnii, stari comitiale, enurezis, abuz de alcool, schizofrenie si orice boala provocata de un agent fizic, chimic sau biologic (Koslowski, 1970; Morichi, 1977; Takasahi, 1983; Muster, 1984).

References:

1. Koslowski I. (1970) „The Phisiopathology and the general treatment of the grave burn”, Surgery, p. 9, 385-390, 410 pag.

2. Brad I.L., Silva F., Cojocariu O., Jokl E., Marcu Z., Martinovski G., Voicu E. (1976) „The dinamic's of some active principles from the fruits of Hippophae rhamnoides”, Analele ICCPT vol.XII; p.1-9, 65 pag.

3. Morichi A.(1977) „The vitel prognostic of burns”, Anesthesia, Analgesia, Reanimation, nr. 34, p.1293-1302, 1560 pag.

4. Bazarova A. (1978) „The seabuckthorn – a drug remedium into the tibethan medicine”, Rastit. Resursi, XIV

5. Mathiev N.K.,Azizov F.S.(1981)„Biological active agents of the fruct of the sea buckthorn”, Izv. Akad.Nauk, 6, p.118-123, 280 pag.

6. Takasahi A. (1983), „The local treatment for burns”, Asian Medical Journal, 26(3), p.189-198, 250 pag.

7. Munster A.(1984) „The immunological answer to traumas and burns”, American Journal of Medicine, nr.76 ;3 A; p.142-145, 251 pag.

8. Cojocaru V., Brad L.(1984), "Establishing the content of micro-elements in the white seabuckthorn through neutron activation”, Symposium "Oltenia medicala", June 2-3, Craiova

9. Uluitu M., Brad L.(1984) "Establishing the content of serotonin in the organs of white seabuckthorn", Symposium "Oltenia medicala", June 2-3, Craiova

10. Brad L, Medesan C. (1987), „Research regarding the immune-inductor effect of some white seabuckthorn breeds”, Symposium "Oltenia medicala", May 30-31, Craiova